Palatul Telefoanelor, reperul bucurestenilor de pe Calea Victoriei.
Palatul Telefoanelor este situat în centrul capitalei, pe Calea Victoriei, în prezent fiind sediul Telekom. Acesta a reprezentat dintotdeauna o cotitură a arhitecturii bucureştene, evidentianduse în majoritatea imaginilor de epoca surprinse pe Calea Victoriei.
În prezent, prin semnficaţiile sale istorice şi arhitecturale, a devenit un reper al viziunii despre vechiul oraş.
Stilul ales pentru Palatul Telefoanelor era cel modern, cunoscut apoi drept Art-Deco.
Alegerea nu era una întâmplătoare, telefonul fiind considerat un simbol al progresului, al încrederii în viitor, al modernizării, iar acest stil arhitectural transmitea, la acea vreme, aceleaşi idei.
Palatul Telefoanelor a fost una dintre primele clădiri din capitală construită pe schelet de oţel, lucrare realizată de Uzinele şi Domeniile de Fier de la Reşiţa.
Clădirea avea o înălţime de 52, 5 metri, fiind până la construcţia Hotelului Intercontinental, cel mai înalt imobil din Bucureşti.
În zilele senine, terasa Palatului Telefoanalor era unul din puţinele locuri din Bucureşti, de unde se puteau vedea munţii.
Clădirea a fost avariată de mai multe evenimente nefaste, printre care bombardamentul din 1941 şi cutremurele din 1940, 1977, 1986 şi 1990, fapt pentru care în 1995 s-a trecut la o amplă activitate de consolidare. Proiectul condus de specialistul în structuri, profesor inginer Alexandru Cişmigiu, a implicat aproximativ 700 de oameni şi a fost premiat la încheierea sa, după 10 ani, de către Ministerul Culturii şi Cultelor.
Faţă de aspectul iniţial, clădirea a fost lărgită prin supraînălţarea corpului din spate (de la 2 la 4 etaje) şi prin adăugarea unor noi spaţii turnului principal.
Palatul telefoanelor a fost construit pe locul fostelor case ale boierului Oteteleșanu, care găzduiseră faimoasa cafenea literară și loc de întâlnire al protipendadei bucureștene, „Terasa Oteteleșanu”.